Părinții din România au acces la mai multe forme de sprijin financiar oferite de stat, menite să îi ajute în creșterea și îngrijirea copiilor. Scopul prezentului calup de articole este de a prezenta și centraliza informații utile privind alocația de stat pentru copii, indemnizația lunară pentru creșterea copilului, stimulentul de inserție, precum și alte beneficii relevante (cum ar fi tichetele de creșă și alocații pentru familii cu venituri mici).
Veți afla ce presupun, cine poate beneficia, ce sume se acordă în prezent, care sunt condițiile și pașii de urmat pentru obținerea acestor drepturi, actele necesare, modalitățile de plată, precum și trimiteri la legislația actuală și formulare-tip oficiale.
Indemnizația pentru creșterea copilului
Indemnizația lunară pentru creșterea copilului este principalul beneficiu acordat părinților aflați în concediu de creștere a copilului în primii ani de viață. Acest drept este reglementat de Ordonanță de urgență 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor[1] și se aplică atât mamelor, cât și taților care îndeplinesc condițiile legale.
Potrivit art. 23: ”Dreptul reprezentând indemnizaţia pentru creşterea copilului se cuvine după cum urmează:
a) începând cu ziua următoare celei în care încetează, conform legii, concediul de maternitate, dar nu mai devreme de a 43-a zi de la data naşterii copilului, indiferent de persoana îndreptăţită care solicită dreptul, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată;
b) începând cu data naşterii copilului, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată, în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile, conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate şi a indemnizaţiei aferente;
c) începând cu data adopţiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau încredinţării, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data la care s-au aprobat ori, după caz, s-au instituit măsurile de protecţie a copilului;
d) de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte situaţii, inclusiv pentru cazul în care cererea a fost depusă peste termenele prevăzute la lit. a), b) şi c);
e) începând cu ziua următoare celei în care beneficiarul stimulentului de inserţie nu mai realizează venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Codului fiscal, şi solicită revenirea în concediul pentru creşterea copilului, dacă cererea este depusă în termen de 30 de zile de la această dată.”
Cine este eligibil și în ce condiții
Potrivit art. 8 din OUG nr. 111/2010, de indemnizaţia lunară şi stimulentul de inserţie beneficiază oricare dintre părinţii fireşti ai copilului, oricare dintre persoanele cărora li s-a încredinţat copilul în vederea adopţiei sau care au adoptat copilul, dacă îndeplineşte condiţiile de acordare. Beneficiază de aceleaşi drepturi şi una dintre persoanele care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenţă, cu excepţia asistentului maternal profesionist care poate beneficia de aceste drepturi numai pentru copiii săi, precum şi persoana care a fost numită tutore.
Astfel, lista completă a beneficiarilor potențiali include: părintele biologic, părintele adoptiv, persoana care are copilul încredințat în vederea adopției, persoana care are copilul în plasament sau plasament de urgență, asistentul maternal (doar pentru propriii copii naturali sau adoptați) și tutorele legal al copilului.
Condiția esențială pentru a primi indemnizația este legată de veniturile și activitatea anterioară nașterii copilului. Mai exact, solicitantul trebuie să fi realizat timp de cel puțin 12 luni în ultimii 2 ani anteriori nașterii copilului venituri supuse impozitului pe venit, conform prevederilor Codului Fiscal. Această perioadă de 12 luni nu trebuie să fie neapărat consecutivă; se pot cumula mai multe intervale care însumează 12 luni în cei 2 ani premergători nașterii. Veniturile luate în calcul pot proveni din:
- Salarii sau asimilate salariilor (inclusiv indemnizații de concediu medical plătite de angajator);
- Activități independente (PFA, profesii liberale, etc.);
- Venituri agricole, silvicultură, piscicultură;
- Drepturi de proprietate intelectuală (drepturi de autor, drepturi conexe).
Practic, orice venit impozabil conform Codului Fiscal poate conta la stagiul de cotizare. De asemenea, legea recunoaște și asimilează stagiului de cotizare o serie de situații speciale în care persoana nu realizează efectiv venituri, dar este considerată activă, de exemplu: perioade în care a beneficiat de șomaj, a fost în concediu medical, concedii pentru accidente de muncă şi boli profesionale, concedii de maternitate şi concedii pentru creşterea copilului. Toate aceste situații sunt detaliate în normele metodologice și permit acordarea indemnizației chiar dacă persoana nu a lucrat efectiv, dar a avut un statut recunoscut de lege (de ex. șomer indemnizat) pe durata respectivă.
Și părinții care au adoptat un copil cu vârsta mai mică de 2 ani (sau un copil cu dizabilități sub 3 ani) pot beneficia de indemnizație, cu condiția să îndeplinească același stagiu de cotizare de 12 luni în ultimii 2 ani anteriori datei la care s-a aprobat adopția sau plasamentul copilului. De asemenea, dacă un copil este încredințat în vederea adopției ori este luat în plasament, viitorul părinte adoptiv/tutore are dreptul la concediu de creștere a copilului și indemnizație, respectând aceleași criterii de venit.
Durata concediului și obligația de a împărți două luni cu celălalt părinte
Durata standard a concediului de creștere și a plății indemnizației este până când copilul împlinește 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilități. Începând din 2023, ca urmare a transpunerii Directivei (UE) 2019/1.158 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată a părinţilor şi îngrijitorilor[2], s-a introdus o perioadă netransferabilă de concediu pentru celălalt părinte. Concret, Ordonanța de urgență 164/2022[3] prevede la art. 11:
”Dacă ambii părinţi dintre persoanele prevăzute la art. 8 alin. (1) îndeplinesc cerinţele de acordare a concediului pentru creşterea copilului, prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, acesta se acordă astfel încât:
a) cel puţin 2 luni de concediu pentru creşterea copilului să se efectueze de părintele care nu a solicitat iniţial acordarea acestui drept;
b) în situaţia în care părintele prevăzut la lit. a) nu solicită acordarea concediului pentru creşterea copilului pentru cel puţin 2 luni, deşi îndeplineşte cerinţele prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, celălalt părinte nu poate beneficia de dreptul la concediu în locul acestuia.”
Această modificare are scopul de a încuraja implicarea ambilor părinți în creșterea copilului. Practic, tații sunt încurajați să efectueze cel puțin 2 luni de concediu parental, altfel familia pierde indemnizația pentru acea perioadă. În cazul mamelor care doresc să stea acasă întregul interval, dacă tatăl nu poate sau nu dorește să ia cele 2 luni finale, mama poate alege să rămână în concediu fără plată în ultimele două luni, însă indemnizația plătită de stat nu va curge în acea perioadă.
Cuantumul indemnizației lunare: calcul, minimum și maximum
Suma lunară a indemnizației de creștere este calculată în funcție de veniturile nete realizate de părinte înainte de nașterea copilului. Potrivit legii, cuantumul indemnizaţiei lunare este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului. Cuantumul minim al indemnizaţiei lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referinţă, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăşi valoarea de 8.500 lei.
Există însă un plafon minim și maxim stabilit de lege:
Indemnizația minimă nu poate fi mai mică de 2,5 ori valoarea indicatorului social de referință (ISR). ISR este un indicator care se ajustează periodic cu inflația. În 2024, ISR = 660 lei, deci indemnizația minimă este 1650 lei pe lună.
Indemnizația maximă este plafonată la 8500 lei pe lună. Acest plafon fix (introdus prin OUG 82/2017) înseamnă că, chiar dacă 85% din veniturile unei persoane ar depăși 8500 lei, totuși statul nu va plăti mai mult de 8500 lei lunar.
Statul oferă un supliment pentru familiile care au gemeni sau multipleți. Conform modificărilor introduse de OUG 164/2022, cuantumul indemnizației se majorează cu 50% pentru fiecare copil născut din sarcini multiple, începând cu al doilea copil. Asta înseamnă că, dacă o mamă naște gemeni, va primi indemnizația integrală calculată (pentru un copil) + încă 50% din aceeași sumă pentru cel de-al doilea copil. Pentru tripleți, se adaugă 2 x 50% (adică încă 100% din indemnizația de bază), și așa mai departe. Important: Această majorare suplimentară nu poate coborî sub valoarea indemnizației minime pe fiecare copil. Practic, familia cu gemeni va primi cel puțin 1650 + 825 lei (50% din 1650) = 2475 lei, chiar dacă veniturile anterioare au fost mici. Dacă indemnizația calculată din venituri este mai mare decât minimul, atunci majorarea de 50% se aplică la suma cuvenită.
Cum se depune dosarul și ce acte sunt necesare
Drepturile reprezentând indemnizaţiile se acordă pe bază de cerere[4], însoţită în mod obligatoriu de copia actului de identitate al solicitantului şi a certificatului/ certificatelor de naştere al/ale copilului/copiilor pentru care se solicită dreptul ori livretul de familie şi, după caz, de actele doveditoare care să ateste îndeplinirea condiţiilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor. Actele se depun în copie ce va fi confruntată cu originalul la depunerea acestora.
Drepturile prevăzute de ordonanţa de urgenţă, reprezentând indemnizaţie sau stimulent de inserţie, se acordă pe bază de cerere, însoţită în mod obligatoriu de:
a) copia actului de identitate al solicitantului şi a certificatului de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de către persoana care primeşte documentele;
b) actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul (listate mai jos);
c) actele doveditoare care să ateste îndeplinirea perioadelor prevăzute de art. 2;
d) dovada privind veniturile realizate, eliberată de angajator/plătitorul de venit sau de organele fiscale competente, ori declaraţia fiscală, prevăzută de lege, pentru categoriile de venituri prevăzute la art. 3, pentru care Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede emiterea unei decizii de impunere din partea organului fiscal central (listate mai jos);
e) dovada privind suspendarea activităţii pentru perioada în care se solicită concediul pentru creşterea copilului;
f) orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate.
Actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul se depun în copie ce va fi confruntată cu originalul la depunerea acestora şi sunt, după caz, următoarele:
- hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei, potrivit legii;
- hotărârea judecătorească de încuviinţare a adopţiei, potrivit legii;
- hotărârea judecătorească sau, după caz, hotărârea comisiei pentru protecţia copilului pentru măsura plasamentului, potrivit legii;
- decizia directorului general al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau, după caz, hotărârea judecătorească pentru măsura plasamentului în regim de urgenţă, potrivit legii;
- hotărârea judecătorească de instituire a tutelei sau, după caz, dispoziţia autorităţii tutelare, potrivit legii;
- actul doveditor care atestă calitatea de reprezentant legal al persoanei minore lipsite de capacitate deplină de exerciţiu al drepturilor civile, îndreptăţită să beneficieze de indemnizaţie pentru creşterea copilului, respectiv părinte, tutore, curator, altă persoană desemnată reprezentant legal prin decizia directorului general al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau, după caz, prin hotărâre judecătorească.
Actele doveditoare privind realizarea de venituri, precum şi nivelul lunar, trimestrial sau anual al acestora, eliberate de angajator sau de organele competente, sunt, după caz, următoarele:
- dovada eliberată de angajator sau de entităţile asimilate angajatorului, care au calitatea de plătitori de venituri supuse impozitului, ori, după caz de autorităţile fiscale din care să rezulte că persoana îndreptăţită a realizat timp de 12 luni în ultimii 2 ani anterior naşterii copilului venituri din salarii şi asimilate salariilor sau de autoritatea competentă, în caz de dizolvare, faliment ori lichidare judiciară a angajatorului;
- dovada privind veniturile realizate în anii fiscali anteriori celui în care s-a născut copilul, corespunzători perioadei prevăzute la art. 2 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, sau, după caz, dovada privind veniturile realizate, eliberată de angajator/plătitorul de venit sau de organele fiscale competente şi/sau declaraţia fiscală, prevăzută de lege, pentru categoriile de venituri prevăzute la art. 3 din ordonanţa de urgenţă, pentru care Codul fiscal nu prevede emiterea unei decizii de impunere din partea organului fiscal central;
- registrul jurnal de încasări şi plăţi, în cazul veniturilor din activităţi independente, din drepturi de proprietate intelectuală şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
- dovada eliberată de organele competente, în cazul persoanelor care realizează venituri profesionale neimpozabile;
- dovada eliberată de organele competente, în cazul asociaţilor unici, privind veniturile realizate de aceştia;
- adeverinţa eliberată de plătitorul indemnizaţiei de maternitate, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, de angajator sau, după caz, de casa de asigurări de sănătate ori de agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă. Pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie de maternitate în baza unor statute speciale se solicită adeverinţa eliberată de casele autonome de asigurări;
- dovada eliberată de autorităţile competente, de angajatori sau, după caz, declaraţia pe propria răspundere, din care să rezulte data de la care solicitantul se află în concediu pentru creşterea copilului;
- copia contractului de muncă sau, după caz, dovada eliberată de angajatori ori de autorităţile competente străine sau române, tradusă de un traducător autorizat, care să ateste perioadele în care au fost realizate activităţi profesionale şi care sunt totalizate conform prevederilor Regulamentului şi ale Regulamentului de aplicare, precum şi adeverinţă de venit, eliberată de angajator sau alte instituţii competente, tradusă de traducător autorizat, care să ateste veniturile aferente acestor activităţi, inclusiv cele provenite din perioadele asimilate activităţii potrivit art. 4 alin. (7);
- dovada eliberată de organul fiscal competent din statul care aplică Regulamentul şi Regulamentul de aplicare, tradusă de un traducător autorizat, pentru persoanele care realizează activităţi independente în aceste state.
Notă: Este recomandat să verificați pe site-ul agenției de prestații sociale locale (AJPIS) sau la primărie lista exactă de documente, întrucât pot exista cerințe ușor diferite pe plan local. Unele primării pun la dispoziție liste clare și formulare tip.
Depuneți dosarul complet fie la primăria de domiciliu, fie direct la AJPIS (Agenția de Plăți și Inspecție Socială) din județ/sector. În prezent, multe dosare se depun tot prin primării, care le transmit electronic către agenții. Termenul legal de soluționare este relativ scurt, de ordinul a 15 zile lucrătoare, dar decizia și plata pot dura aproximativ o lună. În cazul în care depuneți cererea în termen de 60 de zile de la naștere, dreptul se acordă de la data nașterii (practic nu pierdeți nicio lună plătită). Dacă depuneți mai târziu de 60 zile, dreptul se acordă de la data depunerii cererii, fără retroactivitate pentru lunile anterioare.
Dacă vă aflați în concediu de creștere și primiți indemnizația, nu aveți voie să realizați venituri supuse impozitului (din activități profesionale) peste un anumit prag, exceptând venituri din dividende, drepturi de autor ocazionale etc. În general, a rămâne în concediu de creștere a copilului implică abținerea de la a lucra cu contract sau a obține venituri constante, altfel se consideră că v-ați reluat activitatea și se suspendă indemnizația. Dacă totuși decideți să reveniți la muncă mai devreme de împlinirea vârstei de 2 ani a copilului, puteți încheia anticipat concediul parental, situație în care indemnizația încetează, dar veți putea solicita stimulentul de inserție (despre care detaliem în următorul articol). Este obligatoriu să anunțați în scris autoritățile (AJPIS) în termen de 15 zile de la reluarea activității, pentru sistarea indemnizației. Neanunțarea la timp poate duce la sume încasate necuvenit, ce vor trebui returnate. Practic, când vă hotărâți să reveniți la serviciu, trebuie să depuneți la agenție o cerere de încetare a concediului și, concomitent, cererea pentru stimulentul de inserție (dacă doriți acel beneficiu).
[1] Ordonanță de urgență 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, disponibilă la: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/124331
[2] Directiva (UE) 2019/1.158 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată a părinţilor şi îngrijitorilor, disponibilă la: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32019L1158
[3] Ordonanța de urgență 164/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, disponibilă la: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/262267
[4] Model cerere, disponibil pe site-ul oficial al Agenției Naționale de Plăți și Inspecție Socială: https://bucuresti.mmanpis.ro/wp-content/uploads/2016/06/9_Cerere-tip-ICC-si-STIMULENT.pdf
Înainte de a solicita oricare dintre beneficiile oferite de stat, este indicat să verificați ultimele actualizări legislative (eventuale modificări sau completări prin ordonanțe recente) și să consultați sursele oficiale (instituții publice relevante sau portalul legislativ) pentru condițiile la zi. Cu documentația corect pregătită și depusă la timp, puteți accesa drepturile financiare care vi se cuvin în sprijinul creșterii copiilor dumneavoastră.
*Pentru orice nelămuriri sau depuneri de acte, vă puteți adresa: Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), care are site oficial și care coordonează agențiile județene (AJPIS); Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, care elaborează politicile și legislația în domeniu (site-ul mmuncii.ro conține comunicate și ghiduri); direcțiilor de asistență socială (DAS/DGASPC) din cadrul primăriilor, acestea gestionează la nivel local multe dintre beneficii (informații și formulare se găsesc de obicei pe site-urile primăriilor). De asemenea, pe portalul legislativ oficial (legislatie.just.ro) puteți consulta textele actualizate ale actelor normative relevante: Legea nr. 61/1993 (alocația de stat copii), OUG nr. 111/2010 (concediul și indemnizația creștere copil, stimulent inserție), Legea nr. 165/2018 (bilete de valoare – tichete de creșă), Legea nr. 277/2010 (alocația pentru susținerea familiei). Pentru formulare tipizate și modele de cereri, puteți accesa site-urile primăriilor, DGASPC-urilor sau ale AJPIS.
